Între cer și pământ sosim …
Sosim drept copil …
Copil dorit și iubit ..
De doi părinți ….
Între cer și pământ copilărim …
Adulți încercăm să devenim …
Surâdem soarelui din zori …
Dormim cu luna.n ochi și visăm …
să fim nemuritori …
Visăm să fim împliniți …
De oameni doriți …
Doriți ca prieteni și frați …
Dar ne mistuim aruncați …
Aruncați din dorința supremă …
De.a face lumea eternă …
Viața nu e o teoremă …
Este o simplă lemă…
N.ajută la demonstrație …
N.ajută teorema vieții …
Ajuta legea tristeții …
Sprijină prostia …
Ajută mândria …
Cinstește orgoliu …
Ucide egou’ …
Ne mistuim între cer și pământ …
Iubim omu’n mormânt …
Îl plângem vreo câteva zile …
Și.ajungem la capăt de linie …
Ne mistuim între cer și pământ …
Ne ardem pentru orice cuvânt …
Judecăm mai ceva ca un Jude …
Însă, uităm să iertăm …
Uităm să iubim …
Uităm – de fapt – să trăim …
Pentru că acceptăm să.i mistuim pe cei pe care.i iubim …
Îi ardem pe cei ce.s mai buni …
N.avem motiv … Dar spunem DESTUL …
Ești bun, dar ce folos … Te ard așa „cuviincios” … Pentru că viața e una …
Și … Moartea e pentru totdeauna!